Angajaţii care vor fi daţi afară vor beneficia de compensaţiile legale. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune că programul de restructurare al CEH trebuie finalizat până în luna septembrie.

”Este un lucru pe care nu ni-l dorim, dar, din păcate, este necesar. Această (restructurare) se va face cu respectarea tuturor, să spunem, beneficiilor pe care ar trebui să le primească cei disponibilizaţi”, a afirmat Gerea.
În ceea ce priveşte divizarea CEH, ministrul Energiei a arătat că este o soluţie oferită de Comisia Europeană pentru a da posibilitatea statului să aloce ajutorul de salvgardare pentru certificatele de CO2.
”Dacă nu vom face această plată, România va plăti mult mai mult decât cele 11 milioane de euro datorate, să spunem, pentru aceste certificate. Singura posibilitate de a da aceşti bani, fără ca România să intre în procedură de infringement şi să fie dezavantajată ulterior pe celelalte programe de colaborare cu Uniunea Europeană – şi aici mă refer în special la nivelul fondurilor europene – este să intrăm birocratic în această procedură de divizare”, a explicat Gerea, citat de Agerpres.
Modernizarea Termocentralei Mintia, un eşec
De asemenea, contractul semnat anul trecut, în China, de fosta conducere a Complexului Energetic Hunedoara, cu compania chineză China National Electric Engineering CO Ltd (CNEEC), pentru retehnologizarea Termocentralei Mintia, nu a fost prelungit. Statul român nu a fost de acord cu prelungirea contractului din cauză că documentul semnat de Aurel Niculescu, fostul şef al societăţii hunedorene, nu avea avizele necesare, iar echipamentele erau unele învechite. Însă conformarea Termocentralei Mintia la condiţiile de mediu este necesară, fiind căutate alte soluţii pentru rezolvarea problemelor de la termocentrală.
“În primul rând, contractul nu a întrunit avizele CA, acordul AGA, nici măcar nu a avut avizul compartimentului juridic al companiei. De asemenea, posibilitatea de a fi depusă drept garanţie o mină iarăşi nu a primit acceptul nimănui. Totodată, atât Ministerul de Finanţe, cât şi achiziţiile publice au avut un punct negativ de vedere, ba mai mult complexul a fost amendat pentru acest contract”, afirmă Gerea.
În plus, potrivit acestuia, era vorba de o tehnologie deja învechită la care statul trebuia să mai aducă şi alte investiţii ”pentru a veni în pas cu vremea”.
În 1 septembrie 2014, conducerea complexului energetic a semnat în China un contract de 291 de milioane de dolari (din care 271 de milioane de dolari asigura partea chineză, iar CEH avea în depozite echipamente de circa 20 milioane de dolari) pentru reabilitarea grupului 4 de la Mintia şi două instalaţii de desulfurare la grupurile 3 şi 4 de la aceeaşi termocentrală. CEH trebuia să asigure 15% din valoarea investiţiei (peste 40 de milioane de dolari) şi alte garanţii până la o valoare totală de circa 300 milioane de dolari.
Strategie în jurul securităţii energetice
De asemenea, în opinia ministrului Energiei, Strategia energetică a României va trebui construită în jurul conceptului de securitate energetică. Gerea afirmă că România nu este independentă din punct de vedere al asigurării gazelor naturale, dar şi-ar dori o creştere a capacităţilor de stocare pentru acestea. Ministrul a subliniat că ţara noastră nu-şi permite luxul de a renunţa la producţia de energie electrică pe bază de cărbune, context în care a apreciat că ar trebui asigurat un mix energetic care să ofere României confortul necesar din punct de vedere al producţiei de energie.
”Strategia energetică a României va trebui să fie construită în jurul unui concept foarte clar şi anume securitatea energetică. Conjunctura internaţională impune acest lucru şi pentru noi este vital ca România să fie asigurată, (…) şi din punctul de vedere al surselor de energie, dar şi al capacităţilor de producţie. Un element important din strategia energetică înseamnă eficienţa energetică. Eforturile noastre vor fi îndreptate spre acest concept, inclusiv la CEH”, a spus ministrul Energiei.
ANRE: Gazele s-ar putea scumpi din vară
Altfel, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) dă asigurări că preţul gazelor naturale pentru populaţie va rămâne neschimbat până în iulie, chiar dacă oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au solicitat o majorare a acestuia. Președintele ANRE, Niculae Havrileț, spune că, în momentul când va fi aplicată, majorarea de preţ nu va fi în nici un caz de 16%, cum a cerut FMI, ci de cel mult 9%.
„Nu există nici o posibilitate să crească preţurile mai devreme de 1 iulie. Preţurile se formează şi se dau publicităţii de către ANRE pentru o perioadă trimestrială. Nu putem, la mijloc de trimestru, să schimbăm”, a declarat preşedintele ANRE.
La ultima vizită a delegaţiei Fondului Monetar Internațional, oficialii instituţiei financiare au cerut ca, de la 1 aprilie, preţul gazelor să fie majorat de la 53 la 62 de lei pe MWh. Mai exact, populaţia ar fi trebuit să plătească mai mult cu 16%. Însă Guvernul anunţa luna trecută că scumpirea va fi de numai 5%.
Noul scenariu avansat de ANRE ţine însă cont şi de costurile distribuitorilor de gaze, aşa că scumpirea ar putea fi mai mare. Distribuitorii s-au plâns că au încasări mai mici pentru că populaţia consumă mai puţine gaze. Iar specialiştii spun că autorităţile majorează tarifele din domeniul energiei fără a face însă studii de impact.

Mihai MEHEȘ