Lăsând la o parte Constituţia SUA – valabilă de peste 200 de ani în forma în care au elaborat-o „Părinţii Fondatori” în 1787 -, majoritatea statelor au simţit nevoia să-şi actualizeze constituţiile.

Şi la noi se pregăteşte o revizuire a legii fundamentale. Ungaria deja  a revizuit-o de vreo patru ori în ultima perioadă. Cele mai recente modificări au primit girul în 11 martie.  E vorba de girul majorităţii din legislativul maghiar, căci girul UE e departe de a fi fost obţinut, fiindcă multe prevederi vin în coliziune evidentă cu principiile democraţiei, cu legile şi valorile europene. Mai arătate cu degetul au fost prevederi cum ar fi:  rolul Curţii Constituţionale, limitat la a examina legile Parlamentului doar din punct de  vedere al formei, nu şi al fondului, iar jurisprudenţa în materie a ultimilor 22 de ani a fost aruncată la coş; restricţionarea liberei circulaţii pentru studenţii care beneficiază de locuri subvenţionate de stat, care trebuie să rămână în Ungaria după obţinerea diplomei; nu justiţia, ci Parlamentul  are sarcina recunoaşterii sau nu a religiilor; campania electorală va fi limitată doar la televiziunile publice, finanţate din bugetul de stat, gestionat de Guvern; autorităţile locale au dreptul să evacueze din locuri publice persoanele fără domiciliu fix; reducerea prerogativelor preşedintelui Băncii Centrale; acordarea dreptului de vot, pentru listele partidelor, pentru membrii minorităţilor maghiare din ţările vecine, lucru ce favorizează, prin definirea circumscripţiilor, partidul aflat la putere (prevedre ce afectează și România).
Aceste schimbări nu au sunt populare nici măcar în rândul popularilor europeni (familie politică din care face parte şi partidul aflat la putere în Ungaria – FIDESZ – iniţiatorul şi votantul decisiv al modificărilor la constituţie).

Critici internaţionale la o constituţie naţională, dar nu prea europeană

Reacţiile au fost dure şi înainte şi după aprobarea modificărilor la Constituţia Ungariei.
• „Preocupările partenerilor europeni şi prietenilor Ungariei, în special cele privind limitarea competenţelor Curţii Constituţinale, trebuie luate în serios”,  la fel ca şi asigurarea unui „climat economic mai predictibil” (cancelarul german Angela Merkel).
• „Este important că fiecare ţară din Uniunea Europeană să înţeleagă că aparţine unei comunităţi de valori și că independenţa Curţii Constituţionale e crucială” (şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle)
• Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a sugerat să se ceară Comisiei de la Veneţia o opinie asupra amendamentelor, înainte ca Parlamentul ungar să le voteze.
• Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a cerut premierului Viktor Orban ca amendamentele să fie, „în conformitate cu principiile democratice ale Uniunii Europene”. Comisia Europeană ameninţă Ungaria cu măsuri punitive dacă experţii juridici vor constata că amendamentele adoptate de Parlamentul ungar încalcă legile şi valorile europene.
• Consiliul Europei a apreciat că schimbările „ar putea pune în pericol principiul fundamental al echilibrului instituţional într-o democraţie”.
• Comisia Europeană şi Consiliul Europei pun sub semnul întrebării respectarea statului de drept, a reglementărilor UE şi a normelor Consiliului Europei.
• Guy Verhofstadt, liderul liberalilor europeni, a cerut o investigaţie formală şi eventuale sancţiuni la adresa Ungariei.
•  Germania, Finlanda, Olanda şi Danemarca au propus Comisiei Europene să adopte noi mecanisme prin care un stat să fie forţat  să respecte valorile europene (inclusiv suspendarea fondurilor europene). Deocamdată UE poate doar să anuleze dreptul de vot al unei ţări, dar numai după un proces îndelungat.
• Washingtonul şi organizaţia Human Rights Watch au avertizat că Viktor Orban şi partidul său, FIDESZ, limitează sistematic drepturile democratice.
• Publicaţia germană „Der Spiegel” vorbește despre sfârşitul domniei legii în Ungaria și de faptul că FIDESZ ar putea avea o „putere mult peste limitele democratice”
• „În acest stadiu, Ungaria nu mai aparţine Uniunii Europene. Este o ruşine pentru Europa” (televiziunea gemană ARD).

Ungaria ne-a luat-o înainte cu intrarea în Schengen și cu modificarea Constituţiei. Văd că ne-o ia înainte şi la cantitatea (pe deplin justificată, de această dată) de critici …europene. Îşi permite, fiindcă nu are MCV ca România şi Bulgaria (MCV = Mecanismul de Cooperare şi Verificare, definit ca un proces de verificare regulată a progreselor pe care aceste ţări le au în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, corupţia şi crima organizată).
Dar Ungaria ar merita cu vârf și îndesat un MCV, însă cu o altă semnificaţie: Mecanismul de Conformare Vestică. Desigur, în măsura în care și în ţara vecină vestic înseamnă occidental, adică european.

Ananei Gagniuc