Johann Friedrich Geltch

La hunedoreni, anii Revoluţiei de la 1848-1849 s-au incrementat pe retina memoriei colective în virtutea unui clişeu istoriografic animat de acţiunile războinice dintre armatele tribunilor lui Avram Iancu şi cele ale insurgenţilor maghiari koshutişti. Însă, este cvasinecunoscut faptul că, dincolo de virulenţa unor evenimente belicoase, circulaţia şi diseminarea noilor idei a generat fluxul autentic în măsură să schimbe vremurile. Un atare discret „erou al cuvântului”, care a joncţionat mediile paşoptiste din centrul Europei la elita intelectuală hunedoreană, a fost Johann Friedrich Geltch, rector al Gimnaziului evanghelico-luteran din Orăştie şi pleban al comunităţii săseşti din Romos.

Din păcate, manualele de istorie din România nu amintesc deloc despre viaţa şi activitatea acestui corifeu orăştian de anvergură europeană. Cu atât mai puţin, lucrările monografice hunedorene. În schimb, lexicoanele austriece îi alocă un generos spaţiu, adoptându-l în galeria central-europeană a elitei revoluţionare de la 1848-1849.

Derulând firul scurtului său destin, aflăm că Johann Friedrich Geltch s-a născut la Sebeş, în 18 februarie 1815, unde a şi urmat cursurile unui gimnaziu săsesc. Între anii 1836-1838, îşi desăvârşeşte studiile universitare la Berlin, ambient cultural pe cortexul căruia intrase în legătură cu elita iniţiată a timpului. După absolvire, în anul 1838, revine în Transilvania, la Orăştie, pentru a-şi începe cariera didactică sub egida renumitului Gimnaziu reformat din localitate. De la catedra sa din inima micului burg situat pe Apa Oraşului, înfiripă legături cu societăţile culturale săseşti din Ardeal, precum cele de la Braşov şi Sibiu. Însă, nu pierde contactul cu noua avangardă liberală germană, în creuzetul căreia urma să se contureze programul Revoluţiei europene de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Anii de profesorat la Orăştie ilustrează prolifica activitate literară a lui Johann Friedrich Geltch. Astfel, între 1841-1848, scrie şi publică 8 volume de lirică, aforisme, epigrame, parodie şi texte humoristice. Amintim doar câteva titluri ce oferă substanţă vieţii literare transilvănene prepaşoptiste: Lyrische Gedichte. Im Zusammenhange mit einer Abtheilung epigrammatischer und aphoristischer Streiflichter (Braşov, 1841); Epigrammatische und aphoristische Streiflichter (Braşov, 1841); Grundlinien zu einem sichern und allem Wechsel der Systeme entzogenen Bau der philologischen Wissenschaften und vorzüglich der Metaphysik und Religiensphilosophie (Braşov, 1841); Thuiskon. Zwei Parabeln (Braşov, 1844); Lyrisch-humoristischer Janus Kopf: I. Apologie der Frauen oder das schöne Geschlecht ist das starke Geschlecht, II. Variationen einer grauzöpfigen Matrone über das verhängnissvolle Thema: Warum heiraten die ünglinge der Neuzeit unsere Mädchen nicht weg (Braşov, 1844); Das Lied von der Oeffentlichkeit. Parodie auf Schiller’s Lied von der Glocke (Sibiu, 1845). Spiritul său pătrunzător vădeşte influenţe ale Romantismului german, dar şi ideile politice exprimate de mişcarea „Das Junge Deutschland”, în sânul căreia îl cunoscuse pe Heinrich Heine. Poemele semnate de Geltch, compuse în zorii Revoluţiei europene, iau poziţie faţă de conflictele naţionale, sociale şi politice din acei ani, militând pentru ideea de paneuropenism pe coordonatele tripticului „Liberté-Égalité-Fraternité”. În calitate de editor, s-a afirmat prin publicarea unor autori prepaşoptişti saşi din Transilvania. A sa culegere în două volume, intitulată Liederbuch der Siebenbürger Deutschen (Sibiu, 1847, 1851), constituie cel mai reprezentativ florilegiu de lirică săsească al epocii.

La începutul verii lui 1848, Geltch devine rector al Gimnaziului evanghelico-luteran din Orăştie, fiind de departe personalitatea culturală cea mai proeminentă din Hinterland. Începutul Revoluţiei europene îl angrenează în direcţia susţinerii cauzei naţiunii săseşti din estul Imperiului Habsburgic. La mijlocul anului 1848, călătorea în Germania, unde a contactat cercurile academice şi politice promotoare ale liberalismului. Orăştianul Johann Friedrich Geltch, împreună cu alţi conaţionali saşi, precum Martin Schenker, Friedrich Schuler von Libloy şi Theodor Fabini, încearcă să creeze, în rândul societăţii germane, un curent de opinie favorabil saşilor din cele şapte Scaune săseşti. În acest context, îl regăsim pe rectorul Geltch în oraşul Leipzig, unde conferenţiază în forurile asociaţioniste ale tineretului (Turnverein) şi patriotice de aici (Deutscher Vaterlandsverein). În acel timp, la Viena, ca şi în Transilvania, glasul armelor prinsese a-şi desfăşura uvertura ce urmărea a înăbuşi ideile revoluţionare. Însă, dincolo de tumultul strident al războiului civil din Monarhia austrică, în luna iunie 1848, ideile orăştianului Geltch stârneau aclamaţii entuziaste din partea auditoriului central-european. Aşa cum relata o ştire de presă publicată în „Siebenbürger Volksfreund” din Sibiu (numărul din 23 iunie 1848), Geltch a ţinut conferinţe politice în mijlocul studenţimii, la Halle, Jena, Frankfurt, Berlin, context în care reuşea să realizeze o conexiune între tineretul studios din Germania şi Transilvania, pe frontul comun al noilor idei revoluţionare.

După încheierea „misiunii” germane, acest iluminat revine la Orăştie, dar autorităţile imperiale austriece îi aplică eticheta indezirabilităţii politice, fiind nevoit să se retragă din postul de rector al Gimnaziului reformat. Totuşi, începând cu toamna anului 1848, funcţionează ca preot pleban la Romos. După înfrângerea Revoluţiei europene, la adăpostul străvechii reşedinţe parohiale luterane din Romos, Geltch patronează dezbaterile unei fraternităţi săseşti discrete, alături de J. Georg Giesel, Johann Michaelis şi Samuel Schiel, în lumina ideilor lui Stephan Ludwig Roth. În anul 1851, „grupul de la Romos” punea în aplicare proiectul editării unui ziar şcolar şi bisericesc.

Johann Friedrich Geltch moare la Romos, în sânul parohiei sale, în ziua de 7 septembrie 1851, la vârsta de numai 36 de ani, fiind înmormântat în necropola din localitate. De atunci, pare că giulgiul pânzei de păianjen a uitării s-a aşternut peste viaţa şi faptele acestui corifeu paşoptist. Însă, acum, la 160 de ani de la trecerea sa în eternitate, rememorăm biografia orăştianului Johann Friedrich Geltch – un protagonist neştiut al istoriei europene, care, la 1848, dovedise că puterea cuvântului e mai presus decât sabia.

Dorin Petresc