Deva: Istoricul Ioachim Lazăr își lansează o nouă carte

Biblioteca Judeteana „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizeaza in ziua de 10 februarie 2016, ora 17.00, in incinta Deva Mall, etajul 4, Salle d’Or, o intalnire cu istoricul Ioachim Lazar care, cu acest prilej, isi lanseaza volumul intitulat „Revolutia romanilor din Transilvania 1848-1849 reflectata in rapoartele prefectilor revolutiei Avram Iancu, Ioan Axente Sever si Simion Balint”, aparuta la Editura Calauza v.b. din Deva. Este a doua editia a lucrarii aparute in 2014, la implinirea a 190 de ani de la nasterea lui Avram Iancu si a 165 de ani de la bataliile motilor din Muntii Apuseni din timpul Revolutiei din Transilvania din 1848-1849.
Dat fiind ca, gratie intensei munci de documentare in arhive, istoricul Ioachim Lazar a descoperit recent un document de importanta deosebita privind desfasurarea revolutiei in Zarand, s-a impus completarea rapoartelor celor trei prefecti cu relatarile unor delegati satesti din 30 de localitati zarandene referitoare la evenimentele revolutionare. In acest fel, lucrarea este intregita si ofera o imagine de ansamblu, mult mai relevanta despre un moment de mare importanta din istoria romanilor.
Nume de referinta in istoriografia romaneasca din ultimele patru decenii, Ioachim Lazar este autorul unui impresionant numar de carti, comunicari stiintifice, articole avand drept tema istoria romanilor transilvaneni, cu o aplecare speciala asupra celor doua momente cruciale ale acestei istorii: revolutiile lui Horea, Closca si Crisan si cea de la 1848-1849.
Nascut la 15 mai 1942, in orasul Lupeni, Ioachim Lazar isi trage originea din inima Muntilor Apuseni, parintii lui fiind originari din satele Vaca (azi Crisan) si Ribicioara, din Tinutul Zarandului. Familia Lazarestilor era o veche si respectata familie de romani, amintita in documentele vremii inca din secolul XVI.
Dupa terminarea gimnaziului, Ioachim Lazar urmeaza cursurile Scolii Profesionale de ucenici de la Gurabarza de unde va iesi cu o meserie, dar insufletit in permanenta de dorinta de a se dedica istoriei. Asa se face ca, dupa absolvirea cursurilor serale ale Scolii Medii din Gurabarza, in anul 1964 va deveni student al Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-Filosofie. Aici a avut drept dascali nume mari ale istoriografiei romanesti: Mihail Macrea, Nicolae Lascu, Francisc Pall, Stefan Pascu, Camil Muresan. A citit mii de pagini de scrieri istorice, a cercetat documente, a studiat tot ce ii putea oferi bogata biblioteca a Universitatii din Cluj si a fost animat de dorinta de a gasi si cerceta noi documente privitoare la istoria romanilor din Tara Zarandului.
A absolvit facultatea sustinand lucrarea cu tema „Lupta minerilor de la Criscior pentru drepturi sociale, economice si politice”, o lucrare foarte bine documentata, minutios si stiintific argumentata, izvorata in mare parte si din cunoasterea exacta a situatiei minerilor din Muntii Apuseni.
In 1971, Ioachim Lazar a fost numit director al Muzeului Castelului Corvinilor de la Hunedoara, o munca de mare raspundere care i s-a incredintat tocmai avandu-se in vedere competenta profesionala si capacitatea de a face fata unor sarcini stiintifice complexe.
De altfel, prima lucrare stiintifica publicata de istoricul Ioachim Lazar este Castelul Corvinestilor Hunedoara, aparuta in anul 1976, completata si reeditata ulterior dupa 1990, in 1995 si 1997.
Recunoscut deja in intregul mediu academic al istoricilor din Romania ca un nume de referinta, istoricul Ioachim Lazar a fost antrenat in pregatirea si participarea, in anul 1980, la Congresul mondial de istorie care s-a tinut la Bucuresti. In anul 1978, a fost numit in functia de director al Muzeului din Deva (Muzeu Judetean, cum se numea in acea vreme), functie pe care a onorat-o pana in anul 1987.
La initiativa istoricului Ioachim Lazar s-au inaugurat casele memoriale dedicate unor mari personalitati ale istoriei si culturii hunedorene: Casa Memoriala „Crisan” din satul Crisan (1979), Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu” (1982), Punctul Muzeistic de la Tebea (1984).
Dupa ce nu a mai indeplinit functia de director, istoricul Ioachim Lazar a continuat munca de cercetare pe taram istoric de pe pozitia de muzeograf, sef al Sectiei de Istorie de la Muzeu Civilizatiei Dacice si Romane Deva.
A fost preocupat de studierea evolutiei unor activitati economice din zona Hunedoarei, exploatarea si prelucrarea fierului, a metalelor pretioase. A adus date importante legate de functionarea primului furnal din zona Hunedoarei (1781) si a studiat aparitia si dezvoltarea mestesugurilor si breslelor hunedorene.
In 1999 a devenit doctor in istorie sustinand teza cu tema „Invatamantul romanesc din sud-vestul Transilvaniei intre (1848-1883)”.
O atentie aparte este acordata de catre istoricul Ioachim Lazar studierii vietii si activitatii unor personalitati din tinuturile Hunedoarei: Iancu de Hunedoara, Avram Iancu, Francisc Hossu-Longin, Andrei Saguna, Nicolae Balan, Simion Barnutiu, Ioan Pop-Reteganul, Aurel Vlad, Dr. Petru Groza, Ioan Mihu etc. De asemenea, a studiat si a publicat numeroase lucrari dedicate familiei Densusienilor.
Ioachim Lazar a desfasurat o activitate intensa ca redactor-responsabil (din 1978) la revista Sargetia, editata de Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, unde a publicat zeci de articole si studii. Dupa 1990 a fondat revista Restituiri, vol. I-V, o revista care si-a propus sa grupeze tematic articolele, comunicarile prezentate la diferitele manifestari stiintifice, sesiuni, simpozioane etc. In anul 1995, tot Ioachim Lazar a fost creatorul si redactorul responsabil al revistei Muzeului Castelul Corvinilor, Corviniana, vol. I-III.
Un alt aspect important al activitatii stiintifce a istoricului Ioachim Lazar este elaborarea monografiilor unor localitati hunedorene: Orastie, Baru Mare, Valisoara, Baita, Crisan, Branisca, Simeria, Ribita. O contributie importanta a avut la realizarea amplei monografii in cinci volume a judetului Hunedoara.
Activitatea de cercetator a istoricului Ioachim Lazar s-a vadit, vreme de peste 40 ani, prin participarea la un numar impresionant de simpozioane (peste 200) si reuniuni stiintifice de inalta tinuta la Alba Iulia, Sibiu, Craiova, Caransebes, Brasov, Cluj-Napoca, Arad, Baia-Mare, Pitesti, Timisoara, Lugoj, Bacau, Zalau, Bran, Targu Mures, Braila etc.
Volumul care se lanseaza este inca o dovada a preocuparii constante a istoricului Ioachim Lazar fata de istoria zbuciumata a romanilor transilvaneni, in mod deosebit a celor din Muntii Apuseni.