EDITORIAL – Peter Vasile CZOMPA
Multe s-au mai întâmplat în ultimele 10 zile. Tare, tare multe, și bune, și rele, pe toate planurile. Au fost și câteva surprize de proporții, da… Dar nu despre astfel de chestiuni scriu aici, nu despre degringolada clasei politice, nu despre DNA și DIICOT, nu despre Dubai și nici despre incompatibilitate și ÎCCJ, nu. Ci despre ce văd, aud și citesc de 10 zile încoace; mă refer cu precădere la opiniile și discuțiile la nivelul cetățenilor de rând, al oamenilor simpli, al privitorilor la tv, al comentatorilor amatori de pe rețelele de socializare.
M-am cam săturat să văd zilnic, aproape peste tot, atâta ură, atâta mitocănie, atâta obtuzitate în gândire, atâta primitivism și intoleranță față de opiniile altora, atâta lipsă de bun-simț elementar… adică atâta prostie sub te-miri-ce forme pur și simplu grotești. Îmi pare rău să spun asta! De ce atâția oameni nu-și pot spune părerile simplu și elegant, politicos și fără reacții prostești, cu sau chiar fără argumente, mă rog, cum o fi, dar fără atâtea jigniri absurde și invective cretinoide? De ce nu se poate dialoga în mod civilizat?
Ce-a fost până în 16 noiembrie 2014, e una, a fost cum a fost – iar în 16 a fost ”ceva” la care nu știu, zău, câți s-ar fi așteptat (că foarte, foarte mulți am sperat, asta e clar, însă surpriza a fost totală, eu unul recunosc)! -, gata, după aceea ar fi trebuit să se revină măcar un pic la normalitate. Mă refer la noi, oamenii de rând, la reacțiile noastre publice (indiferent de meseria fiecăruia), la modul în care interacționăm atât în viața reală cât și în cea virtuală… dar oare s-a schimbat ceva în privința acestui aspect? Nu prea cred.
Zilele trecute, unul dintre cei mai buni și vechi prieteni de-ai mei (dintre cei adevărați, reali și numărați pe degetele de la două mâini!) m-a întrebat cum de-am fost atât de cuminte în perioada alegerilor prezidențiale. Și m-a surprins foarte plăcut mica lui ”nelămurire”. Să explic. Fiindcă el mă cunoaște foarte bine, fiindcă știe că și eu, exact ca și el, spun pe șleau tot ce am de spus, fiindcă știe foarte bine că am fost și sunt un ziarist 99,99(9)% independent, dar și cam slobod la gură (doar când chiar e necesar). Însă, tocmai pentru că al meu foarte bun și vechi prieten e stabilit de mult-mult timp pe-un alt continent, poate n-a înțeles exact ce se întâmplă în România anului 2014; sau poate că n-o fi citit chiar toate editorialele pe care le-am publicat în ultimele luni; ori poate că, tocmai fiindcă mă cunoaște cum puțini mă cunosc, probabil se aștepta să fiu mult mai vocal și mai virulent în ceea ce-am scris recent. Nu știu sigur, de fapt nici nu asta e important, nu. Important este că, din fericire, am reușit chiar și în această perioadă extrem de tumultoasă și dificilă (în special din punct de vedere jurnalistic, pentru mine) să rămân tot în aceleași limite decente ale corectitudinii, politeții și chiar în zona umorului de calitate (sper!). De asta m-a surprins plăcut reacția bunului meu prieten. Pentru că nu m-a luat valul isteriei jurnalistice aproape generale.
Dar, în aceeași ordine de idei, în aceste zile important este, nota bene, ce se întâmplă ACUM, la 10 zile după alegeri și după ce Curtea Constituțională, iată, tocmai a validat rezultatele alegerilor. Important este, vorba vine, de exemplu, că printre votanții lui Klaus Iohannis circulă următoarea glumă: ”Ești mai prost decât unul care l-a votat pe Ponta!” (tare gluma, recunosc, na, însă cam de prost gust), în timp ce unii dintre votanții lui Ponta îi cataloghează pe cei ai noului ales Președinte drept ”români masochiști”! Nu are importanță care dintre tabere are mai mult umor (negru și/sau involuntar ori efectiv prostesc?!) și mai multă răutate, nici nu contează; contează doar că s-a întâmplat! S-a întâmplat că, probabil, foarte-foarte mulți dintre votanții ”neamțului” au votat împotriva clicii PSD-PC-UNPR-PLR-UDMR plus PPDD și PRM, asta pe de-o parte, iar pe de altă parte că foarte mulți au dat practic un vot anti-sistem!!! Sau, dacă vreți, vot atât împotriva actualei Puteri guvernamentale, în primul rând împotriva acesteia, cât și împotriva a ceea ce înseamnă PDL, PNL, PMP, NR (da, stupizenia aia numită Noua Republică) plus Băsescu! Atenție!, plus Băsescu! Apropo, unii dintre cei care nu l-au votat pe Iohannis și-au motivat poziția cu argumentul că, din nou atenție!, Băsescu va ajunge prim-ministru. Tare asta, pfaaaiaiaiii ce tare, nu-i așa? Ei hai, zău așa, păi dacă se va întâmpla așa ceva în următorii câțiva ani, nu știu, nu știu ce să zic… eventual să spun că atunci chiar voi pleca din țară?! Nu zic, fiindcă refuz categoric o asemenea ipoteză sinistră. Îmi vine și mie să râd… și să plâng în același timp, când constat că pesediștii și șleahta aferentă, în aroganța lor nemărginită, încă tot n-au înțeles mai nimic din momentul 16 noiembrie 2014, la fel cum nici în cealaltă tabără foștii ”portocalii” încă nu s-au trezit defel la realitate. În special vechii mahări și trepăduși din PDL și PNL… dragii de ei, poate n-au băgat la cap că și ei sunt, din acest moment, exact în aceeași situație dramatică în care deja se afundă trufașii pseudo-politicieni și oligarhi din PSD-PC-UNPR-PLR…
Dar, după cum am spus chiar la-nceput, în continuare e mult prea multă ură, dispreț și aroganță față de cei care au alte păreri, prea multă abjecție, prea multă prostie… și nu pot înțelege de ce?! Sau poate că înțeleg, așa, mai mult ori mai puțin, dar nu vreau să spun nimic tocmai de teama de a nu depăși exact acele limite ale bunului-simț. Elementar. Puterea exemplului.
Peter-Vasile CZOMPA
