Ieri, polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor Hunedoara au reţinut o femeie, de 21 de ani, din Sibiu şi un bărbat, de 25 de ani, din Slatina, care sunt suspectați că, în perioada octombrie – decembrie 2012, ar fi săvârşit șase infracţiuni de înşelăciune în dauna a șapte victime, cauzând un prejudiciu de 6.300 lei.

De asemenea, cele două persoane sunt suspectate că ar fi participat la organizarea unui sistem de săvârşire a acestui gen de infracţiuni, prin simularea unor interviuri în vederea angajării ca agent de vânzări la diferite societăţi comerciale. În acest caz, suspecții sunt bănuiți de comiterea a nouă astfel de fapte, în judeţele Hunedoara, Timiş, Caraş-Severin, Vaslui, Braşov şi Teleorman în dauna a 14 persoane, prejudiciul total fiind fiind de 12.600 lei.

Persoanele în cauză au fost prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg cu propunere de arestare preventivă, instanţa de judecată dispunând faţă de acestea măsura interzicerii de a părăsi ţara.

În cursul lunii octombrie 2012, I.P.J. Hunedoara a fost sesizat de o femeie care a reclamat faptul că, în calitate de angajat al unei societăţi comerciale, în care a avut funcţia de „director zonal”, i-a fost solicitat de cei care o angajaseră să facă recrutări de personal pentru funcţia de agent de vânzări. De asemenea, aceasta a menționat că i-a fost solicitat să le ceară persoanelor selectate să achite într-un cont bancar al unei terţe persoane 200 de euro ca avans pentru autoturisme de serviciu, fără ca angajarea să mai aibă loc de facto.

Extinzând cercetările, prin cooperarea cu alte inspectorate judeţene de poliţie, s-a constatat că modul de operare presupunea obţinerea unui certificat de înregistrare al unei societăţi comerciale prin căutarea acestuia pe internet. Folosind imaginea respectivă, suspecții deschideau un cont de angajator pe site-uri cu oferte de muncă și postau un anunţ pentru recrutarea a două categorii de personal: director zonal şi agent de vânzări.

Prima persoană „angajată” era directorul regional, fără excepţie femeie, care era informată că va avea ca sarcină dezvoltarea unei reţele de vânzări de materiale de construcţii sau electrice. Aceasta trimitea o copie a cărţii sale de identitate la o adresă de e-mail după care, de la aceeaşi adresă, primea un contract de muncă semnat şi stampilat, împreună o lista cu 30-50 de nume, întotdeauna bărbaţi, centralizate de pe site-urile de recrutare a forţei de muncă.

Cu aceste persoane urma să organizeze un interviu şi să selecteze aproximativ 10 dintre ele. Pentru a face ea însăşi angajările, persoana desemnată director procura, la cererea telefonică a angajatorilor, o ştampilă.

Pentru a asigura credibilitatea acţiunii de recrutare, angajatorii făceau rezervări la hoteluri de minimum patru stele precum şi o comandă de autoturisme cu cilindree mică, specifice rețelelor de vânzare, astfel încât în eventualitatea în care directorul ori candidaţii ar fi dorit să verifice veridicitatea celor arătate, să poată avea confirmarea existenţei societăţii.

Ulterior selectării personalului, celor aleşi li se întocmea contract de muncă semnat şi stampilat de directorul zonal. Cu această ocazie, aceştia depuneau într-un cont 200 de euro cu titlu de garanţie pentru autoturismul de serviciu, bani pe care urmau să-i recupereze în prima lună de angajare.

Sumele de bani ajungeau în contul altor persoane, angajate de aceeași organizatori ai schemei infracţionale în alte localităţi, care le transferau unor terţi ce aveau rolul de a securiza transferul banilor.