De praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Mănăstirea Prislop din judeţul Hunedoara şi-a serbat unul dintre hramuri.Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, alături de Preasfinţitul Părinte Daniil, Episcopul Daciei Felix, Preasfințitul Părinte Andrei Făgărăşeanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop- Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Slujba religioasă, la care au participat numeroşi credincioşi, a fost oficiată în altarul de vară, amenajat în imediata apropiere a bisericii Mănăstirii Prislop. La sfârşitul Sfintei Liturghi s-a oficiat o slujbă de pomenire pentru Părintele Arsenie Boca în cimitirul Mănăstirii Prislop.

Mănăstirea Prislop a constituit în timpul vremurilor care s-au scurs peste dânsa un focar de spiritualitate, un centru deosebit al evlaviei şi al rezistenţei credinţei ortodoxe. De aceea, cu multă dragoste, credincioșii din toate colțurile țării participă în fiecare an la hramul acesteia. Mănăstirea Prislop a fost întemeiată, potrivit tradiţiei, la cumpăna secolelor XIV- XV, de către Sfântul Nicodim, considerat reorganizatorul şi îndrumătorul monahismului românesc medieval. Lăcaşul de cult al mănăstirii a fost rectitorit în 1564 de domniţa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă al Ţării Româneşti, fiind supus în timp mai multor renovări. De numele acestui aşezământ monahal din Ţara Haţegului se leagă numeroase exemple de înaltă vieţuire duhovnicească, cele mai cunoscute fiind Sfântul Ioan de la Prislop, canonizat în 1992 şi prăznuit în fiecare an la 13 septembrie, şi marele duhovnic Arsenie Boca (1910-1989), personalitate marcantă a monahismului românesc al secolului XX.